Un exercițiu amplu de identitate națională, desfășurat în inima Transilvaniei: 20 de tineri din Târgu Mureș, din licee diferite, au lucrat sub îndrumarea bucătarului Daniel Maxim pentru a reinventa grișul cu lapte și papricașul de hribi, materializând proiectul ‘România se simte – o arhivă vie a identității naționale din județul Mureș’. Inițiativa, finanțată de Secretariatul General al Guvernului, a ajuns în faza a treia: brunch identitar în care elevii au prezentat creațiile către publicul local, făcând legătura între gusturi tradiționale și influențe moderne pentru anul 2025.

Îngrijorare: Jolie vizitează frontul din Herson cu misiune umanitară - O imagine surprinzătoare circulă în mediile sociale: Angelina Jolie, ambasadoarea ONU pentru refugiați, este văzută în Herson, aproape de linia…

Alertă: Satul Celnata dispare încet, clopotul a încetat să bată - Satul Celnata din Mehedinți este un exemplu vizibil al unui proces comun în România rurală: depopularea, degradarea infrastructurii și dispariția…

Conducerea proiectului și motivația dezvoltatorilor au fost clar articulate de organizatori: „Încercăm să îi pregătim, împreună cu prietenii noștri din HoReCa, să înțeleagă identitatea românească din perspectiva gastronomiei” a declarat Sergiu Zereș, inițiatorul inițiativei. Între co-organizatori s-au numărat Colegiul Național ‘Unirea’, Colegiul Național ‘Alexandru Papiu Ilarian’, Colegiul Național de Artă și Liceul Teoretic ‘Gheorghe Marinescu’.

Proiectul și scopurile sale

Tabăra media de lângă Sighișoara, unde elevii au petrecut cinci zile învățând să creeze documentare despre personalități ale istoriei din județ, a precedat Gala Identității Naționale, o ceremonie care a premiat tineri în domeniile limba română, istorie, geografie, religie, cultură și arte. Acum, brunch-ul identitar încheie ciclul, oferind o bucătărie gătită din ingrediente locale, reinterpretată pentru un public modern.

Detaliile culinare și tehnice

Gătitul a fost centrat pe tradiție, dar cu un limbaj culinar de tip fine dining. Au fost utilizate produse locale: ciuperci hribi din pădurea Mociar, trufe negre din Valea Verde, ceafă de porc din Gheorgheni și urdă de Ibănești. Meniul includea un papricaș de ciuperci și o reimaginare a grișului cu lapte: griș tartinabil, dulceață de afine cu portocale și scorțișoară, plus un crocant de lapte. Chef Daniel Maxim a subliniat că, indiferent de upgrade-urile estetice, gustul rămâne copilăria.

Impactul educațional și reacția participanților

Participanții au descris experiența ca profund transformatoare. David Căpățână, elev la Colegiul Unirea, a vorbit despre nevoia orașelor mai dinamice pentru tineri și despre cum acest tip de proiect poate deschide oportunități. Denisa Cordoș a spus că a învățat să aranjeze platoul pentru a îmbină aspectul cu gustul, iar Brunchul identitar a fost un feedback pozitiv pentru ideea de a reinterpreta tradițiile, nu doar a le consuma.

Concluzie: identitate vie prin gust

Proiectul demonstrează cum identitatea națională poate fi comunicată prin gust, documentare și prezentare, iar impactul educațional poate inspira o nouă generație să vadă în gastronomie o parte importană a culturii, cu potențial de atracție turistică locală și relații internaționale. Încheierea programului este un apel la replicare în alte orașe, pentru a transforma tradițiile locale în povești culinar-gastronomice relevante în anul 2025.